Cautare
 
 

Rezultate pe:
 


Rechercher Cautare avansata

Ultimele subiecte
» Glume, bancuri, poante, divertisment
Joi Oct 25, 2012 9:54 pm Scris de crisiada

» Grile pentru sesiunea asta
Mier Ian 25, 2012 5:01 pm Scris de androx1971

» subiecte avizier anul 2 sem 1 drept si admin publica specializarea drept craiova 2011=2012...are cineva grilele???
Sam Ian 21, 2012 4:55 pm Scris de belualina44

» Master MTMPTE
Lun Iun 13, 2011 10:09 am Scris de androx1971

» Licenta februarie 2011
Vin Ian 21, 2011 7:42 pm Scris de blue_mc

» Stiri din invatamant
Vin Ian 21, 2011 9:22 am Scris de dany_danutza

» ADMSPPM 2010-2011
Vin Ian 14, 2011 3:14 pm Scris de andreima

» practica de specialitate
Lun Ian 10, 2011 10:50 am Scris de narcizush

» cum sa trimit prob.rezolvate pt.laboratoare?
Joi Dec 09, 2010 12:38 pm Scris de sil_viuro

jocuri pentru tineri

Mier Oct 14, 2009 9:07 am Scris de urdu_sandel

Am creat acest site pentru toti fanii de jocuri online gratis. Aici gasiti tot ce va doriti. Accesati si nu veti regreta.
www.entertaining-game.com

Comentarii: 1

Cine este conectat?
In total este 1 utilizator conectat: 0 Inregistrati, 0 Invizibil si 1 Vizitator

Nici unul

[ Vizualizeaza toata lista ]


Recordul de utilizatori conectati a fost de 283, Mar Feb 15, 2011 11:43 am
Octombrie 2018
LunMarMierJoiVinSamDum
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    

Calendar Calendar

Flux RSS


Yahoo! 
MSN 
AOL 
Netvibes 
Bloglines 



OBLIGAȚII.CONTRACTE

In jos

OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  garfield04011981 la data de Lun Ian 05, 2009 1:49 am

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ ANUL II ZI, FR, ID
SPECIALIZAREA DREPT
DISCIPLINA: OBLIGAȚII.CONTRACTE SESIUNEA: IARNĂ 2009


SUBIECTE EXAMEN


1. Cum se clasifică obligațiile funcție de izvorul lor.
-obligații născute din acte juridice care pot fi:-obligații născute din acte juridice unilaterale
-obligații născute din contracte
-obligații născute din fapte juridice care pot fi:-obligații care rezultă din fapte juridice licite;
-obligații născute din îmbogățirea fără just temei;
-obligații născute din gestiunea de afaceri;
-obligații născute din plata nedatorată;
-obligații care rezultă din fapte juridice ilicite
2. Cum se clasifică obligațiile în raport de obiectul lor.
-obligații de a da;
-obligații de a face;
-obligații de a nu face
-obligații determinate sau de rezultat;
-obligații de diligență sau de mijloace.
3. Cum se clasifică obligațiile după sancțiunea lor.
-obligații civile perfecte;
-obligații civile imperfecte
4. Cum se clasifică obligațiile după opozabilitatea lor.
-obligații obișnuite;
-obligații opozabile și terților-scriptae in rem;
-obligații reale-propter rem.
5. Care este definiția contractului.
-acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dînșii un raport juridic.
6. Cum se clasifică contractele după modul de formare.
-contracte consensuale;
-contracte solemne;
-contracte reale
7. Cum se clasifică contractele după conținutul lor.
-contracte unilaterale;
-contracte bilaterale(sinalagmatice).
8. Cum se clasifică contractele după scopul urmărit de părți.
-contracte cu titlu oneros;
-contracte cu titlu gratuit.




1


9. Cum se subclasifică contractele cu titlu oneros.
-comutativ;
-aleatoriu.
10. Cum se subclasifică contractele cu titlu gratuit.
-dezinteresat;
-liberalitățile
11. Cum se clasifică contractele după efectele produse.
-contracte constitutive sau translative de drepturi reale;
-contracte generatoare de drepturi de creanță;
-contracte constitutive sau translative de drpturi;
-contracte declarative de drepturi.
12. Cum se clasifică contractele după durata (modul) lor de executare.
-contracte cu executare imediată;
-contracte cu executare succesivă.
13. Cum se clasifică contractele după nominalizarea lor în legislaie.
-contracte numite;
-contracte nenumite.
14. Cum se clasifică contractele după corelația dintre ele.
-contracte principale;
-contracte accesorii.
15. Cum se clasifică contractele după modul în care se exprimă voința părților.
-contracte negociate;
-contracte de adeziune;
-contracte obligatorii

16. Care sunt condițiile cerute pentru validitatea contractelor.
-capacitatea de a contracta;
-consimțământul valabil al părților care se obligă;
-un obiect determinat;
-o cauză licită.
17. Ce este capacitatea de a contracta.
-o parte a capacității juridice civile(de folosință sau de exercițiu)constând în aptitudinea persoanei(fizice sau juridice)de a încheia personal sau prin reprezentare ,contracte civile.
18. Care sunt incapacitățile generale în materia capacității de a contracta.
-minorii care nu au împlinit vârsta de 14 ani;
-interzișii judecătorești.
19. Care sunt incapacitățile parțiale sau speciale în materia capacității de a
contracta.
-se referă la anumite categorii de persoane care nu pot încheia unele contracte



2






20. Care sunt condițiile consimțământului.
-să emane de la o persoană cu discernamânt;
-să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice;
-să fie exteriorizat;
-să nu fie alterat de vicii de consimțământ.
21. Ce este oferta de a contracta (policitațiunea).
-propunerea pe care persoană o face unei altei persoane sau publicului de a încheia un contrat în anumite condiții.
22. Care este forța obligatorie a ofertei.
-se disting două situații după cum oferta ajuns sa nu la destinatar
23. Care sunt condițiile cerute pentru acceptarea ofertei.
-să fie pură și simplă,adică să concorde cu oferta, să fie conformă acesteia;
-dacă oferat a fost adresată unei anumite persoane,numai acea persoană o poate accepta,dar dacă a fost adresată publicului,acceptarea poate să provină de la orice persoană interesată să încheie contractul;
-acceptarea trebuie să intervină înainte ca oferta să fi devenit caducă sau să fi fost revocată.
24. Care este momentul încheierii contractului.
-este acela în care se realizează acordul de voință prin întâlnirea acceptării cu oferta de a contracta
25. Care este importanța determinării momentului încheierii contractului.
-din momentul încheierii contractului acesta poate să-și producă efectele ,născându-se drepturile și obligațiile părților contractante;
-în raport de acest moment se apreciază posibilitatea de revocare ,precum și caducitatea ofertei;
-viciile de consimțămînt se analizează în raport de momentul încheierii contractului;
-în cazul contractelor translative de proprietate având ca obiect bunuri certe,transmiterea dreptului de proprietate are loc în momentul încheierii contractului iar riscul pieirii bunurilor se suportă de cumpărător;
-în caz de conflict de legi în timpul contractului i se va aplica legea în vigoare la momentul încheierii sale;
-determină locul încheierii contractului. -
26. Care este locul încheierii contractului.
-între părțile prezente ,locul încheierii contractului este acela în care se află părțile;
-dacă încheierea contractului se realizează prin telefon,locul încheierii contractului este acela unde se află ofertantul;
-în cazul contractului încheiat prin corespondență,având în vedere sistemul recepției acceptării ,locul încheierii contractului este acela unde se află destinatarul ofertei
27. Care este importanța determinării locului încheierii contractului.
-prezintă importanță în cadrul relațiilor de drept internațional privat atunci când apare un conflict de legi în spațiu,pentru stabilirea legii aplicabile.
28. Care sunt principiile care guvernează efectele contractului.
-principiul obligativității;
-principiul relativității;
-principiul opozabilității.
29. Ce înseamnă interpretarea contractului.
-a interpreta înseamnă a determina înțelesul exact al clauzelor unui contract,prin cercetarea manifestării de voință a părților în strânsă corelație cu voința lor internă.
30. Ce înseamnă principiul obligativității contractului.
-convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante




3



31. Care sunt excepțiile de la principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți.
-denunțarea unilaterală a contractului;
-încetarea contractelor intuitu personae ;
-suspendarea forței obligatorii a contractului;
-prorogarea legală
32. Ce este principiul relativității efectelor contractului.
-contractul produce efecte numai față de părțile contractante el neputând să profite sau să dăuneze altor persoane.
33. Care sunt excepții de la principiul relativității efectelor contractului.
-excepții aparente care sunt:-promisiunea faptei altuia sau convenția de porte-fort;
-acțiunile directe.
-excepții reale sau veritabile:-stipulația pentru altul sau contractul în folosul unei terțe persoane.
34. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul).
-este un contract prin care debitorul se obligă față de creditor să determine o terță persoană să-și asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract.
35. Cum este definită stipulația pentru altul.
-este un contract prin care o parte,numită stipulant,dispune ca cealaltă parte numită promitent se dea,să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terțe persoane,numită terț beneficiar,care nu participă la încheierea contractului.
36. Care sunt aplicațiile stipulației pentru altul.
-în materia donației cu sarcină în favoarea unui terț;
-în materia rentei viagere;
-în cazul contractului de asigurare;
-în cazul contractului de transport de bunuri.
37. Care sunt condițiile de valabilitate ale stipulației pentru altul.
-condiții generale:-capacitatea de a contracta;
-consimțământul valabil al părții care se obligă;
-un obiect determinat;
-o cauză licită.
-condiții speciale:-voința de a stipula(animus stipulandi)
-persoana terțului beneficiar trebuie să fie determinată la momentul încheierii contractului sau să fie determinabilă în raport cu momentul executării acestuia.
38. Care sunt efectele stipulației pentru altul.
-stipulația pentru altul generează raporturi juridice între stipulant și promitent, precum și între promitent și terțul beneficiar.

39. Ce este acțiunea directă prin invocarea contractului de către terți.
-reprezintă posibilitatea recunoscută de lege unei persoane străine de un contract de a acționa împotriva uneia din părțile contractante,invocând contractul la a cărei încheiere nu a participat.
40. Cum este definită simulația.
-o operațiune juridică în cadrul căreia două persoane încheie un contract public-aparent mincinos-care nu reflectă voința lor reală prin care se creează o altă situație juridică decât cea creată printr-un contract secret-contraînscris-care exprimă voința reală a părților.

41. Care sunt condițiile simulației.
-este necesar ca acrtul secret să se încheie anterior sau concomitent cu actul public.

garfield04011981

Numarul mesajelor : 4
Varsta : 37
Data de inscriere : 30/12/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  garfield04011981 la data de Lun Ian 05, 2009 1:52 am

42. Care sunt formele simulației.
-contractul fictiv;
-contractul deghizat;
-contractul prin care se realizează o interpunere de persoane.
43. Care sunt scopurile urmărite prin simulație.
-scopul general și abstract;
-scopul concret.
44. Care sunt efectele simulației.
-contractul secret produce efecte numai între părți și,în principiu,succesorii lor universali;
-contractul secret nu produce efecte față de terții de bună credință.
45. Ce este acțiunea în declararea simulației.
-este acea acțiune civilă prin care se urmărește constatarea caracterului simulat al contractului public și existența contractului secret care modifică,total sau parțial,contractul public.
46. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice.
-obligațiile reciproce ale părților trebuie să fie executate simultan;
-dacă una din părți nu-și execută culpabil obligațiile,cealaltă parte are dreptul să ceară în justiție rezoluțiunea sau rezilierea contractului.
-dacă un eveniment independent de voința sa împiedică o parte contractantă să-ți execute obligațiile,contractul încetează,cealaltă parte fiind exonerată de obligațiile sale.
47. Care este noțiunea excepției de neexecutare.
-este un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia dintre părțile contractului sinalagmatic,în cazul în care i se pretinde executarea obligației ce-i incumbă,fără ca partea care pretinde această executare să-și execute propriile obligații.
48. Care sunt cazurile practice ale excepției de neexecutare.
-în materie de vânzare;
-în materie de schimb;
-în materia contractului de depozit.
49. Care este temeiul juridic al excepției de neexecutare a contractului.
-excepția de neexecutare a contractului este fundamentată pe reciprocitatea și interdependența obligațiilor născute din contractele sinalagmatice;
-fundamentul excepției de neexecutare a contractului este principiul bunei-credințe și echității,în baza căruia nici una dintre părți nu ar putea solicita celeilalte părți executarea angajamentelor sale,fără a oferi și ea ce datorează.
50. Care sunt condițiile excepției de neexecutare.
-obligațiile reciproce ale părților să-și aibă temeiul în același contract;
-este necesar ca din partea celuilalt contractant să existe o neexecutare,chiar parțială,dar suficient de importantă;
-neexecutarea să nu se datoreze faptei înseși a celui ce invocă excepția,faptă ce l-a împiedicat pe celălalz să-și execute obligația;
-părțile să nu fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligațiile reciproce;
-pentru invocarea excepției de neexecutare nu se cere ca debitorul să fi fost pus în întârziere.
51. Ce este rezoluțiunea contractului.
-desființarea pe cale judiciară sau convențională,a contractului sinalagmatic,cu executare uno ictu,în cazul în care nu se îndeplinesc ,în mod culpabil,obligațiile asumate prin convenție,desființare care produce efecte retroactive;
-este o sanțiune a neexecutării culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare imediată,constând în desființarea retroactivă a acestuia și repunerea părților în situația avută anterior încheierii contractului.
52. Prin ce se deosebește rezoluțiunea contractului de nulitatea contractului.
-cauzele nulității sunt întotdeauna concomitente cu momentul încheierii contractului-cauza rezoluțiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului;
-nulitatea se întemeiază pe ideea că un contract nu a fost valabil încheiat –rezoluțiunea are ca premisă un contract valabil încheiat care însă nu a fost executat din culpa uneia dintre părți.



5


53. Care este temeiul juridic al rezoluțiunii contractului.
-reciprocitatea și intterdependența obligațiilor din contractul sinalagmatic,împrejurarea că fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte.
54. Care sunt condițiile cerute pentru admiterea rezoluțiunii judiciare.
-una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile sale;
-neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
-debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere,în condițiile prevăzute de lege

55. Ce sunt pactele comisorii.
-clauzele contractuale exprese prin care părțile prevăd rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligațiilor uneia din ele.
56. Care sunt efectele rezoluțiunii contractului.
-între părți rezoluțiunea contractului are ca efect repunerea lor în sutiația anterioară,părțile fiind ținute să-și restituie prestațiile efectuate în temeiul contractului desființat;
-față de terți rezoluțiunea contractului are ca efect desființarea tuturor drepturilor consfințite în favoarea lor de către dobânditorul bunului sau bunurilor ce au format obiectul contractului rezolvit.
57. Ce este rezilierea contractului.
-este sancțiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă
58. Ce este riscul contractului.
-când în cadrul unui contract sinalagmatic ,o parte nu vrea să-și execute obligația sa ori este în orice alt mod culpabilă de această neexecutare ,cealaltă parte este exonerată de executarea obligației sale corelative.
59. Care sunt aplicațiile regulii res perit debitori.
-în materie de închiriere,dacă în timpul locațiunii lucrul închiriat piere în totalitate,prin caz fortuit,contractul se consideră de drept desfăcut,ceea ce înseamnă că locatarul nu va avea dreptul să pretindă chiria de la chiriaș;
-în materia contractului de antrepriză,dacă înainte de predare,lucrul confecționat de antreprenor piere fortuit,antreprenorul nu va putea pretinde de la comitent plata pentru munca investită în confecționarea lucrului.
60. Cine suportă riscul în contractele sinalagmatice translative de proprietate.
-în cazul contractelor translative de proprietate,riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului în momentul pieirii fortuite a acestuia(res perit domino).
61. Ce este răspunderea civilă contractuală.
-obligația debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului său prin neexecutarea,executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligațiilor născute dintr-un contract valabil încheiat.
62. Care sunt condițiile răspunderii civile contractuale.
-fapta ilicită care constă în neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de debitor;
-existența unui prejudiciu în patrimoniul creditorului;
-existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciul creditorului;
-vinovăția debitorului.
63. Cum se clasifică despăgubirile sau daunele - interese.
-despăgubiri compensatorii;
-despăgubiri moratorii.










6




64. Care sunt modalitățile de evaluare a despăgubirilor sau daunelor-interese.
-evaluarea judiciară;
-evaluarea legală;
-evaluarea convențională.

65. Care sunt convențiile de modificare a răspunderii contractuale.
-exonerarea de răspundere
-de limitare a răspunderii;
-de agravare a răspunderii.
66. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare.
-contract consensual;
-contract bilateral(sinalagmatic);
-contract cu titlu oneros;
-contract comutativ;
-contract translativ de proprietate.
67. Care sunt incapacitățile speciale de a vinde și a cumpăra.
- vânzarea între soți este interzisă;
-tutorii nu pot cumpăra bunurile personale de sub tutela lor cât timp socotelile definitive ale tutelein-au fost date și primite;
-mandatarii,atât convenționali cât și legali, împuterniciți a vinde un lucru,nu pot să-l cumpere;
-persoanele ce administrează bunuri ce aparțin statului,comunelor,orașelor municipiilor sau județelor,nu pot cumpăra bunurile aflate în administrarea lor;
-functionarii publici nu pot cumpăra bunurile statului sau unităților administrativ-teritoriale care se vând prin mijlocirea lor;
-judecătorii,procurorii și avocații nu pot deveni cesionari (cumpărători) de drepturi litigioase care sunt de competența Curții de Apel în a cărei circumscripție își exercită funcția sau profesia,iar în cazul judecătorilor de la Curtea Constutuțională,Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorilor de la Parchetul general de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție se întinde pe tot teritoriul țărrii;
-executorii judecătorești nu pot dobândi direct sau prin persoane interpuse,pentru ei sau pentru alții,bunurile ce au făcut obiectul activității de executare silită.
-potrivit Constituției,cetățenii străini și apatriziipot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condițiile rezultate din aderarea României la UE și din alte tratate internaționale la care România este parte,pe bază de reciprocitate,în condițiile prevăzute prin lege organică,precum și prin moștenire legală.
68. Ce este promisiunea de vânzare.
-este un antecontract care dă naștere unui drept de creanță,una din părți având o obligație de a face față de cealaltă parte- să vândă în viitor un anumit bun-,iar beneficiarul promisiunii are un drept de opțiune,în sensul de a cumpăra sau nu bunul.
69. Ce este pactul de preferință.
-este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca în cazul când îl va vinde să acorde preferință unei anumite persoane,la preț egal.
70. Ce este dreptul de preemțiune.
-constă în dreptul prioritar la cumpărare,recunoscut de lege anumitor persoane,drept ce reprezintă o derogare de la principiul liberei circulații a bunurilor și de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber de bunul său.
71. Ce este promisiunea unilaterală de vânzare.
-promisiunea de vânzare este un contract unilateral,deoarece dă naștere la obligații numai în sarcina promitentului.
72. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească lucrul vândut.
-să fie în comerț(în circuitul civil);
-să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor;
-să fie determinat sau determinabil,licit și posibil;
-să fie proprietatea vânzătorului.
73. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească prețul.
-să fie stabilit în bani;
-să fie determinat sau determinabil;
-să fie sincer și serios.
74. Cum trebuie să fie prețul, obiectul prestației cumpărătorului.
-prețul este obiectul prestației cumpărătorului și corespunde valorii lucrului vândut.
7


75. Ce este predarea lucrului vândut.
-punerea lucrului vândut la dispoziția cumpărătorului.
76. Ce este obligația de garanție contra evicțiunii.
-vânzătorul este obligat de drept să-l garanteze pe cumpărător de evicțiune totală sau parțială a lucrului vândut,precum și de sarcinile care n-au fost declarate la încheierea contractului.
77. Ce reprezintă evicțiunea.
-pierdrea în tot sau în parte,a proprietății lucrului sau tulburarea cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar.
78. Care sunt condițiile garanției contra evicțiunii rezultând din fapta unui terț.
- existența unei tulburări de drept;
-cauza tulburării să fie anterioară vânzării;
-cumpărătorul să nu fi cunoscut cauza evicțiunii.
79. Care sunt efectele garanției în caz de evicțiune consumată.
-în caz de evicțiune totală:-vânzătorul este obligat să restituie integral prețul primit;
-cumpărătorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze terțului evingător;
-cumpărătorul este îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată ale procesului din care a rezultat evicțiunea;
-cumpărătorul are dreptul la daune-interese care reprezintă contravaloarea prejudiciului cauzat cumpărătorului de producerea evicțiunii,iar nu de valoarea actuală a bunului.
-în caz de evicțiune parțială:-cumpărătorul are dreptul să ceară rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare;
-cumpărătorul are dreptul să mențină contractul încheiat ,cu despăgubiri pentru pierderea suferită.
-acțiunea cumpărătorului împotriva vânzătorului având ca obiect garanția pentru evicțiune se prescrie în termenul general de 3 ani care începe să curgă de la data producerii evicțiunii.
80. Care sunt condițiile care se cer întrunite pentru a opera obligația de garanție contra viciilor lucrului vândut.
-viciul trebuie să fie scuns,adică dacă nu a fost cunoscut de cumpărător,printr-o verificare normală nu putea să-l cunoască,iar vânzătorul nu i l-a comunicat;
-viciile să fi existat în momentul vânzării;
-viciul să fie grav,adică să facă lucrul impropriu întrebuințării la care era destinat după natura sa sau prin convenția părților sau să micșoreze valoarea de întrebuințare,încât cumpărătorul, în cunoștință de cauză,nu ar fi cumpărat lucrul sau ar fi plătit un preț mai redus.
81.Care sunt efectele răspunderii vânzătorului pentru vicii.
-în cazul în care lucrul vândut este afectat de vicii ascunse,cumpărătorul are următoarele posubilități:
-să ceară rezoluțiunea vânzării;
-să ceară o reducere a prețului;
-dacă vânzătorul a fost de rea-credință,să ceară și daune-interese.
82. Când datorează cumpărătorul dobânda prețului.
-dacă există convenție în acest sens;
-dacă lucrul vândut și predat este producător de fructe;
-cumpărătorul a fost pus în întârziere printr-o notificare de plată
83. Care este sancțiunea neplății prețului.
-vânzătorul are dreptul să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligației,printr-o acțiune având ca obiect plata prețului,care se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani;
-vânzătorul are dreptul să invoce excepția de neexecutare refuzând să predea lucrul vândut,dacă cumpărătorul nu plătește prețul și nu beneficiază de un termen suspensiv.
84. Ce este luarea în primire a lucrului vândut.
-cumpărătorul este obligat să ia în primire lucrul vândut la locul și la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea.
-în cazul neexecutării acestei obligații,după punerea în întârziere a cumpărătorului,vânzătorul poate cere:
-obligarea cumpărătorului la luarea în primire a lucrului,chiar sub sancțiunea unor daune cominatorii;
-autorizarea instanței să-l depună în alt loc,dacă are nevoie de locul unde se găsește;
-rezoluțiunea contractului cu daune-interese.
85. Cine suportă cheltuielile vânzării.
-cumpărătorul este obligat să suporte cheltuielile vânzării,respectiv cheltuielile propriu-zise ale contractului,taxele de timbru,taxele de publicitate imobiliară

garfield04011981

Numarul mesajelor : 4
Varsta : 37
Data de inscriere : 30/12/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  garfield04011981 la data de Lun Ian 05, 2009 1:54 am

86. Care sunt varietățile de vânzare.
-vânzarea cu grămada;
-vânzarea după greutate,număr sau măsură;
-vânzarea pe gustate;
-vânzarea pe încercate;
-vânzarea cu pact de răscumpărare;
-vânzarea unei moșteniri;
-vânzarea de drepturi litigioase și retractul litigios.
87. Care sunt caracterele juridice ale contractului de donație.
-donația este un contract unilateral;
-donația este un contract cu titlu gratuit;
-donația este un contract solemn;
-donația este un contract translativ de proprietate.
88.Care sunt incapacitățile de a dispune prin donații.
-minorii și persoanele puse sub interdicție sunt incapablili absolut de a dispune prin donații.
89. Care sunt incapacitățile de a primi donații.
-persoanele neconcepute;
-organizațiile care nu au dobândit personalitate juridică;
-cetățenii străini și apatrizii nu pot primi donații avînd ca obiect dreptul de proprietate asupra terenurilor;
-medicii și farmaciștii nu pot primi donații de la persoanele tratate pentru boli care au produs decesul acestora;
-minorii și interzișii au dreptul de a primi donații,dar nu au exercițiul acestui drept;
-surdo-mutul care nu știe să scrie nu poate accepta o donație decât cu asistarea unui curator special;
-persoanele juridice pot primi donații dacă dreptul care formează obiectul donației corespunde scopului stabilit prin lege,actul de înființare sau statut.
90.Care este obiectul contractului de donație.
-este bunul care trebuie:-să fie în circuitul civil;
-să fie determinat sau determinabil;
-să fie posibil,licit și să existe sau să poată exista în viitor.
91.Care sunt condițiile de formă ale contractului de donație.
-toate donațiile se fac prin act autentic,sub sanțiunea nulității absolute.
92.Ce este principiul irevocabilității donațiilor.
-un act juruduc valabil încheiat este irevocabil,nu poate să fie desființa prin manifestarea de voință a unei singure părți;
93. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilității donațiilor.
-condițiile potestative;
-plata datoriilor viitoare nedeterminate;
-dreptul donatorului de a dispune în continuare de bunul donat;
-rezervarea dreptului de denunțare unilaterală.
94. Care sunt clauzele compatibile cu principiul revocabilității donațiilor.
-donația poate fi afectată de un termen;
-donația poate fi afectată de o condiție cazuală sau mixtă;
-în contract se poate stipula plata datoriilor prezente ale donatorului,precum și cele viitoare;
-reîntoarcerea convențională a bunurilor donate pentru cazul în care donatarul ar muri înainte de donator,precum și în situația în care atât donatarul cât și descendenții acestuia ar deceda înaintea sa.
95. Ce este revocabilitatea donațiilor între soți.
-soțul donator poate revoca oricând donația,în mod expres sau tacit și nu are posibilitatea să renunțe la dreptul de revocare.
96. Ce formă îmbracă donațiile simulate.
-forma donației deghizate;
-forma donației prin interpunere de persoană.




9





97. Ce sunt donațiile deghizate.
-este o donație simulată care,sub aparența unui contract cu tuitlu oneros,ascunde natura gratuită a unui contract secret.
98.Ce sunt donațiile prin interpunere de persoane.
-în acest caz,simulația nu vizează natura gratuită a contractului,ci persoana adevăratului donatar;contractul aparent se încheie cu persoana interpusă,iar în contraînscris se precizează cine este adevăratul donatar.
99.Ce sunt donațiile indirecte.
-acte juridice încheiate cu intenția de a gratifica dar înfăptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donație.(renunțarea la un drept,remiterea de datorie și stipulația în favoarea unei terțe persoane).
100.Ce sunt darurile manuale.
-o donație realizată prin tradițiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat,în baza acordului de voință al părților contractante.
101. Ce condiții se cer pentru validitatea unui dar manual.
-acordul de voință pentru a transfera și dobândi un drept cu titlu gratuit;
-tradițiunea,predarea efectivă și reală a bunului dăruit.
102.Care sunt obligațiile donatarului.
-când contractul de donație este pur gratuit,donatarul nu are nici o obligație față de donator;
-când donația este cu sarcină,donatarul are obligația de a executa sarcina,iar în caz contrar donația poate fi revocată.
103.Care sunt obligațiile donatorului.
-predarea bunului donat donatarului
104. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanție pentru evicțiune.
-când a promis expres garanție pentru evicțiune;
-când evicțiunea provine dintr-un fapt personal;
-când donația este cu sarcini,în limitele valorii acestora.
105. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanție pentru viciile lucrului. -când s-a obligat expres în acest sens;
-când viciile ascunse cunoscute de donator au provocat un prejudiciu donatarului;
-când donația este cu sarcini,în limitele valorii acesteia.
106. Cum se realizează opozabilitatea față de terți în materie de donație.
-dacă bunul donat este un bun mobil corporal,opozabilitatea se realizează prin transmiterea posesiei bunului;
-dacă obiectul donației este un drept de creanță,opozabilitatea față de terți se realizează prin notificarea cesiunii către debitorul cedat ori prin acceptarea ei de către debitor prin act autentic;
-dacă obiectul contractului de donație este un bun imobil opozabilitatea față de terți se realizează din momentul transcrierii dreptului în cartea funciară.
107. Care sunt cauzele legale de revocare a donațiilor conform art. 829 Cod civil.
-revocarea pentru neexecutarea sarcinii;
-revocarea pentru ingratitudine;
-revocarea pentru surveniență de copil.







10



108. Când se revocă donația pentru ingratitudine.
-atentatul la viața donatorului săvârșit de donatar,fără a fi necesară pronunțarea unei hotărâri de condamnare,fiind suficientă intenția manifestată de donatar în acest sens;
-săvârșirea unor delicte,cruzimi sau înjurii grave împotriva donatorului de către donatar sau de o altă persoană,la ordinul lui;
-refuzul donatarului de a acorda alimente donatorului care se află în nevoie.
109. Ce caracteristici prezintă acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine.
-trebuie introdusă în termen de 1 an care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut;
-este o acțiune persoanlă care poate fi introdusă doar de donator ,dar moștenitorii acestuia pot deveni titulari în următoarele cazuri:
-acțiunea a fost intentată de donator,dar acesta a decedat înainte de finalizarea procesului;
-donatorul a decedat înainte de expirarea termenului în care acțiunea putea fi intentată.
-acțiunea nu poate fi intentată decât împotriva autorului faptului de ingtatitudine.
-admiterea acțiunii nu produce efecte retroactive față de terții care au dobândit ulterior bunul de la donatar ori acel bun a fost grevat în favoarea lor.
110.Când se revocă donația pentru surveniență de copil.
-dacă donatorului,care în momentul încheierii contractului nu avea copii sau alți descendenți,i se naște ulterior,chiar și postum,un copil viu,din căsătorie sau din afara căsătoriei.
111. Cine poate formula acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii.
-donator ,succesorii donatorului în drepturi(moștenitorii legali sau testamentari) precum și pe calea acțiunii oblice,de creditorii chirografari ai acestor persoane.
112. Care dintre cauzele de revocare a donației operează de drept.
-revocarea pentru surveniență de copil.
113.Care sunt caracterele juridice ale contractului de locațiune.
-contract translativ de folosință;
- contract sinalagmatic;
-contract cu titlu oneros;
-contract comutativ;
-contract consensual;
-contract cu executare succesivă în timp.
114. Ce caracteristici prezintă capacitatea părților în cazul contractului de locațiune.
-dacă obiectul locațiunii este un bun imobil,iar durata locațiunii depășește termenul de 5 ani,prin lege,locațiunea este considerată act de dispoziție,iar părțile trebuie să aibă capacitatea de a face acte de dispoziție,în caz contrar locațiunea reducându-se la 5 ani,dar numai la cererea părții incapabile.

115. Ce reguli se aplică în cazul în care contractul de locațiune se încheie de un coindivizar.
-vânzarea de către unul dintre coproprietari;
-teoria mandatului tacit reciproc;
-gestiunea de afaceri.
116.Ce lucruri pot forma obiectul contractului de locațiune.
-lucrul închiriat
117. Cum se stabilește chiria în contractul de locațiune.
-în raport cu dirata contractului,în mod global sau pe unități de timp și se plătește în termenele prevăzute în contract.






11







118. Ce condiții trebuie să îndeplinească chiria în contractul de locațiune.
-să fie determinată în momentul încheierii contractului sau determinabilă;
-să fie sinceră sau serioasă sub sancțiunea nulității absolute;
-să fie fixată de regulă în bani.
119. Ce poate să solicite instanței de judecată locatarul dacă locatorul nu-și respectă obligația de predare a lucrului.
-obligarea la predarea silită a lucrului și plata de daune-interese.
120. În ce condiții se angajează răspunderea locatorului pentru tulburarea folosinței provenind din viciile lucrului.
-răspunderea locatorului se angajează indiferent dacă este de bună sau rea-credință,dar numai pentru viciile ascunse ale lucrului,deoarece pentru viciile aparente locatarul este prezumat că le-a acceptat.
121. Care sunt obligațiile locatorului.
-obligația de predare;
-obligația efectuării reparațiilor;
-obligația de garanție
122. În virtutea obligației de garanție, pentru ce tulburări răspunde locatorul.
-provenind din propria faptă;
-provenind de la terți;
-provenind din viciile lucrului.
123. Ce acțiune are la îndemână locatorul în cazul în care locatarul refuză să restituie lucrul.
-o acțiune personală,care își are izvorul în contract,care este supusă prescripției extinsive;
-o acțiune în revendicare,dacă are calitatea de proprietar,care este imprescriptibilă.
124. Ce condiții trebuie să îndeplinească contractul de sublocațiune.
-încheierea lui să nu fie interzisă printr-o clauză expresă a contractului principal;
-sublocațiunea să nu conțină dispoziții contrare contractului principal.
125. Prin ce se deosebește cesiunea contractului de locațiune de sublocațiune.
-spre deosebire de sublocațiune care este un nou contract de locațiune,cesiunea contractului de locațiune constituie o vânzare a dreptului de folosință,adică o cesiune de creanță cu titlu oneros.
126. Care sunt cauzele de încetare a contractului de locațiune.
-denunțarea unilaterală;
-expirarea termenului;
-rezilierea contractului;
-pieirea lucrului;
-desființarea titlului locatorului;
-efectele înstrăinării lucrului prin acte între vii.
127. Contractul de locațiune încetează în cazul pieirii totale a lucrului.
-în cazul pieirii totale a lucrului,contractul de locațiune se desființează.

garfield04011981

Numarul mesajelor : 4
Varsta : 37
Data de inscriere : 30/12/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  garfield04011981 la data de Lun Ian 05, 2009 1:55 am

128. Cât timp rămân valabile locațiunile încheiate de uzufructuar după desființarea titlului locatorului.
-cel mult 5 ani.
129. Ce presupune tacita relocațiune.
-încheierea unui nou contract de locațiune,ceea ce înseamnă că nu se prelungesc efectele vechiului contract,iar noul contract operează pe durată nedeterminată.
130. Cum se realizează stabilirea termenului de preaviz la încetarea locațiunii.
-prin voința părților,iar în lipsa convenției părților,în funcție de natura lucrului și după obiceiul locului.
131. Ce formă se cere pentru denunțarea unilaterală a locațiunii.
-nu se cere o formă specială,dar trebuie făcută în scris ,iar dacă partea concediată refuză să dea o dovadă de primire,acest lucru se realizeazăprin intermediul executorilor judecătorești.
132. Care este sancțiunea care intervine pentru neexecutarea obligațiilor de către una din părțile contractului de locațiune.
-dă dreptul celeilalte părți să ceară,după punerea în întârziere a debitorului,rezilierea contractului cu daune-interese.
133. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat.
-contract cu titlu gratuit;
-contract sinalagmatic;
-contract consensual;
-contract intuitu personae.
134. Ce caractere juridice prezintă contractul de mandat.
-contract cu titlu gratuit;
-contract sinalagmatic;
-contract consensual;
-contract intuitu personae
135. Care este obiectul principal al contractului de mandat.
-încheierea de acte juridice
136. Ce condiții se cer îndeplinite, din punct de vedere al capacității părților, în cazul contractului de mandat.
- referitor la mandant,dacă actul care se va încheia este un act de conservare sau de administrare,acesta poate avea capacitate restrânsă de exercițiu,dar dacă actul care se încheie este un act de dispoziție,se cere să aibă capacitate deplină de exercițiu.
-referitor la mandatar,acesta trebuie să aibă capacitatate deplină de exercițiu,indiferent de natura actului pe care urmează să-l încheie.
137. Cum se interpretează mandatul dat în termeni generali.
-în sensul că a fost dat doar cu privire la acte de administrare
138. Ce este mandatatul în interes comun.
-este un contract prin care mandatarul are,pe lângă dreptul la remunerație,un interes propriu la încheierea actului pentru care a fost însărcinat de mandant.


13


139. Ce este autocontractul în materia contractului de mandat.
-operațiunea juridică în care mandatarul acționează,pe de o parte,ca reprezentant al unei alte persoane,iar pe de altă parte,pentru sine.
140. Cum se produc efectele revocării mandatului.
-numai pentru viitor-ex nunc.
141. Care sunt cauzele speciale de încetare a mandatului.
-punerea sub interdicție;
-insolvabilitatea;
-falimentul uneia din părțile contractului.
142. Care sunt obligaiile mandantului.
-despăgubirea mandatarului pentru toate cheltuielile făcute de mandatar precum și pentru pierderile suferite cu ocazia îndeplinirii mandatului;
-obligația de plată a remunerației,dacă părțile au convenit încheierea unui contract cu titlu oneros.
143. Ce reprezintă mandatul fără reprezentare.
-este contractul prin care una din părți,împrumutătorul de nume,este împuternicită de cealaltă parte să îndeplinească unul sau mai multe acte juridice pe seama acestuia din urmă,dar ascunzând față de terții contractanți calitatea de intermediar ăn care lucrează pentru altul.
-reprezintă un caz de simulație prin interpunere de persoane.
144. Care sunt opțiunile beneficiarului pactului de preferință în caz de nerespectare a pactului prin vânzarea bunului unui terț.
-poate solicita numai plata de daune-interese
145. Când trebuie să fie îndeplinită condiția existenței obiectului contractului.
-la momentul încheierii acestuia.
146. Care este sancțiunea care se aplică în sistemul dreptului civil român care intervine pentru nevalabilitatea cauzei contractului.
-nulitatea absolută a contractului
147. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolută a contractului, când se datorează.
-lipsei obiectului contraprestației în contractelesinalagmatice;
-lipsei remiterii bunului în contractele reale;
-lipsei elementului aleatoriu-riscu-în contractele aleatorii.
148. În ce cazuri se consideră că tăcerea poate să însemne acceptare a ofertei.
-legea admite tacita reconducțiune-tacita reînchiriere;
-părțile pot să fi convenit,mai înainte,ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare de acceptare;
-atunci când oferta este făcută exclusiv în interesul celeilalte părți,ea poate fi considerată ca fiind acceptată chiar dacă partea căreia i-a fost adresată tace.
149. Care sunt consecințele pe care le produce momentul încheierii contractului.
-din momentul încheierii contractului acesta poate să-și producă efectele,născându-se drepturile și obligațiile părților contractante;
-în raport de acest moment se apreciază posibilitatea de revocare,precum și caducitatea ofertei;
-viciile de consimțământ se analizează în raport de momentul încheierii contractului;
-în cazul contractelor translative de proprietate având ca obiect bunuri certe,transmiterea dreptului de proprietate are loc în momentul încheierii contractului,iar riscul pieirii bunurilor se suportă de cumpărător;
-în caz de conflict de legi în timpul contractului i se va aplica legea în vigoare la momentul încheierii sale;
-determină locul încheierii contrac tului.


14



150. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor.
-clauzele îndoielnice se interpretează în sensul care reiese din natura contractului;
- clauzele îndoielnice se interpretează în sensul în care ele pot produce un efect;
-în cazul în care există îndoială clauzele contractului se interpreteazădupă obiceiul locului unde s-a încheiat contractul;
-regula in dubio pro reo, când este îndoială,convenția se interpretează în favoarea celui care se obligă;
-oricât de generali ar fi termenii contractului,acesta are ca obiect numai prestațiile la care părțile s-au obligat;
-atunci când în contract se dă un exemplu pentru aplicarea obligațiilor,nu se restrânge numărul și întinderea acestora la exemplul dat.
151. Care sunt excepțiile de la principiul obligativității contractului.
-denunțarea unilaterală a contractului;
-încetarea contractelor intuiti personae;
-suspendarea forței obligatorii a contractului;
-prorogarea legală;
152. Ce este denunțarea unilaterală a contractului.
-revocarea contractelor se poate realiza nu nunai prin consimțământul mutual dar și din cauze autorizat de lege;între aceste cauze se înscrie și denunțarea unilaterală a contractului care poate să intervină în materia contractului de închiriere fără termen,a contractului de mandat sau a contractului de depozit.
153. Ce este încetarea contractelor intuitu personae.
-contractele intuitu personae sunt încheiate în considerarea calităților deosebite ale unei părți,iar dacă partea a decedat contractul încetează de plin drept.
154. Ce este prorogarea legală.
-prelungirea legală a contractului dincolo de termenul stabilit de părți.
155. Care sunt trăsăturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia.
-terțul nu este obligat prin contractul încheiat între promitent și creditorul promisiunii,iar obligația sa se va naște numai dacă aderă la contract sau încheie un nou contract;
-ceea ce se promite este fapta personală a debitorului de a determina o terță persoană să-și asume un angajament juridic față de creditor;
-debitorul nu este obligat să garanteze față de terț executarea angajamentului de către terța persoană.
156. Care sunt cazurile de acțiuni directe reglementate de Codul civil.
-în materia contractului de antrepriză;
-în materia contractului de mandat.
157. Care sunt cazurile de aplicații ale stipulației pentru altul.
-în materia donației cu sarcină în favoarea unui terț și a rentei viagere;
-în cazul contractului de asigurare;
-în cazul contractului de transport de bunuri.
158. Ce presupune simulația prin încheierea unui contract fictiv.
-o disimulare totală a realității,în sensul că actul public este lipsit de orice conținut juridic,fiind anihilat de prevederile contraînscrisului.
159. Când trebuie încheiat actul secret pentru a ne afla în prezența simulației.
-anterior sau concomitent cu actul public.
160. Care sunt condițiile cerute pentru exercitarea acțiunii în rezoluțiune.
-una dintre părți să nu-și fi executat obligațiile sale;
-neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
-debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere,în condițiile prevăzute de lege.




15

161. Care este sancțiunea aplicabilă în cazul în care în momentul vânzării lucrul vândut era pierit în tot.
-nulitatea absolută.
162. Care sunt opțiunile cumpărătorului, dacă bunul a pierit în parte.
-să renunțe la contract;
-să ceară executarea supra părții rămase din lucru, cu o reducere proporțională din preț.
163. Ce posibilități are cumpărătorul dacă obiectul contractului de vânzare-cumpărare este un teren, iar la predare, întinderea terenului este mai mică decât cea menționată în contract.
-completarea,dacă vânzătorul mai are alături teren;
-o reducere din preț proporțională cu întinderea găsită lipsă;
-rezoluțiunea contractului dacă imobilul nu poate fi folosit pentru destinația avută în vedere la momentul încheierii contractului.
164. În ce termen se prescrie acțiunea cumpărătorului împotriva vânzătorului având ca obiect garanție pentru evicțiune.
-în termenul general de prescripție de 3 ani
165. În ce termen poate fi intentată acțiunea redhibitorie sau estimatorie.
-6 luni;
-dacă viciile au fost ascunse cu viclenie în termenul general de prescripție.
166. Cum se poate modifica obligația de garanție contra viciilor.
-prin convenția părților care pot să înlăture,limiteze sau să agraveze printr-o clauză expresă această obligație.
167. În ce termen se poate intenta acțiunea vânzătorului având ca obiect plata prețului.
-în termenul general de prescripție de 3 ani.
168. Ce bunuri pot forma obiectul darului manual..
-bunurile mobile corporale,susceptibile de tradițiune,iar prin excepție și titlurile la purtător.
169. În ce termen trebuie introdusă acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine.
-1 an care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut.
170. Ce acțiune poate intenta locatorul dacă locatarul refuză să restituie lucrul.
-o acțiune personală,care își are izvorul în contract,care este supusă prescripției extinctive;
-o acțiune în revendicare,dacă are calitatea de proprietar ,care este imprescriptibilă.

garfield04011981

Numarul mesajelor : 4
Varsta : 37
Data de inscriere : 30/12/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  fireman_21_22 la data de Sam Ian 10, 2009 2:11 pm

1. C
2. A
3. A
4. B
5. C
6. A
7. B
8. C
9. B
10. B
11. C
12. A
13. B
14. C
15. B
16. A
17. A
18. B
19. A
20. C
21. A
22. C
23. A
24. C
25. A
26. C
27. B
28. A
29. A
30. B
31. C
32. C
33. C
34. A
35. B
36. A
37. C
38. B
39. A
40. C
41. B
42. B
43. C
44. B
45. C
46. A
47. C
48. A
49. C
50. A
51. B
52. B
53. A
54. B
55. A
56. B
57. A
58. A
59. B
60. A
61. B
62. C
63. B
64. A
65. B
66. B
67. A
68. A
69. C
70. B
71. B
72. A
73. B
74. B
75. A
76. A
77. A
78. C
79. B
80. C
81. C
82. A
83. B
84. A
85. C
86. B
87. C
88. C
89. C
90. A
91. B
92. C
93. A
94. A
95. A
96. A
97. C
98. B
99. A
100. B
voi incerca sa revin si cu celelalte

fireman_21_22

Numarul mesajelor : 1
Varsta : 32
Data de inscriere : 10/01/2009

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

obligatii.contracte

Mesaj  bitzu la data de Sam Ian 10, 2009 4:27 pm

Anul II zi, fr, id
Specializarea Drept
Disciplina: Obligații.Contracte
GRILE

Alegeți varianta corectă de răspuns:

1. Cum se clasifică obligațiile în funcție de izvorul lor:
a) obligații născute din lege;
b) obligații născute din convenția părților;
c) obligații născute din acte juridice și din fapte juridice.
Răspuns: C

2. Cum se clasifică obligațiile în raport de obiectul lor:
a) obligații de a da, obligații de a face și obligații de a nu face ceva;
b) obligații perfecte și obligații imperfecte;
c) obligații obișnuite și obligații opozabile și terților.
Răspuns: A

3. Cum se clasifică obligațiile după sancțiunea lor:
a) obligație civilă perfectă;
b) obligație morală;
c) obligație simplă.
Răspuns: A

4. Cum se clasifică obligațiile după opozabilitatea lor:
a) obligații determinate (de rezultat)
b) obligații opozabile și terților;
c) obligații de diligență (de mijloace)
Răspuns: B

5. Care este definiția contractului:
a) manifestarea de voință făcută cu intenția de a produce efecte juridice;
b) acordul unei persoane pentru a naște, modifica sau stinge un raport juridc;
c) acordul între două sau mai multe persoane spre a constitui sau stinge între dânșii un raport juridic.
Răspuns: C

6. Cum se clasifică contractele după modul de formare:
a) contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b) contracte consensuale, contracte de adeziune, contracte obligatorii
c) contracte cu titlu oneros și contracte cu titlu gratuit
Răspuns: A

7. Cum se clasifică contractele după conținutul lor:
a) contracte cu titlu oneros și contracte cu titlu gratuit;
b) contracte unilaterale și contracte bilaterale;
c) contracte comuntative și contracte aleatorii.
Răspuns: B

8. Cum se clasifică contractele după scopul urmărit de părți:
a) contracte consensuale, contracte solemne, contracte reale;
b) contracte negociate, contracte de adeziune, contracte obligatorii;
c) contracte cu titlu oneros și contracte cu titlu gratuit.
Răspuns: C

9. Cum se subclasifică contractele cu titlu oneros:
a) liberalități și acte dezinteresate;
b) contracte comutative și contracte aleatorii;
c) contracte consensuale și contracte reale.
Răspuns: B

10. Cum se subclasifică contractele cu titlu gratuit:
a) contracte unilaterale și contracte bilaterale;
b) liberalități și acte dezinteresate;
c) contracte comutative și contracte aleatorii.
Răspuns: B

11. Cum se clasifică contractele după efectele produse:
a) contracte constitutive de drepturi;
b) contracte translative de drepturi;
c) contracte declarative de drepturi.
Răspuns: C

12. Cum se clasifică contractele după durata (modul) lor de executare:
a) contracte cu executare imediată și contracte cu executare succesivă;
b) contracte negociate, contracte de adeziune și contracte obligatorii;
c) contracte constitutive sau translative de drepturi.
Răspuns: A

13. Cum se clasifică contractele după nominalizarea lor în legislație:
a) contracte de adeziune și contracte obligatorii;
b) contracte numite și contracte nenumite;
c) contracte consensuale și contracte solemne.
Răspuns: B


14. Cum se clasifică contractele după corelația dintre ele:
a) contracte numite și contracte nenumite;
b) contracte negociate și contracte obligatorii;
c) contracte principale și contracte accesorii.
Răspuns: C

15. Cum se clasifică contractele după modul în care se exprimă voința părților:
a) contracte consensuale și contracte solemne;
b) contracte negociale și contracte obligatorii;
c) contracte reale și contracte de adeziune.
Răspuns: B

16. Care sunt condițiile cerute pentru validitatea contractelor:
a) capacitatea de a contracta;
b) bunul să se afle în circuitul civil;
c) în toate cazurile, forma autentică.
Răspuns: A

17. Ce este capacitatea de a contracta:
a) condiție pentru validitatea unei convenții;
b) capacitatea de folosință;
c) capacitatea de exercițiu.
Răspuns: A

18. Care sunt incapacitățile generale în materia capacității de a contracta:
a) situația minorilor;
b) interzișii judecătorești;
c) minorii care nu au împlinit vârsta de 16 ani.
Răspuns: B

19. Care sunt incapacitățile parțiale sau speciale în materia capacității de a contracta:
a) vânzarea între soți;
b) persoanele solvabile nu pot cumpăra bunurile care se vând prin licitație publică;
c) tutorii nu pot cumpăra bunuri cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date și primite.
Răspuns: A

20. Care sunt condițiile consimțământului:
a) să fie exprimat;
b) să fie interiorizat;
c) să fie exprimat cu intenția de a produce efecte juridice.
Răspuns: C

21. Ce este oferta de a contracta (policitațiunea):
a) este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiții;
b) este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiții care trebuie să fie făcută numai în formă scrisă;
c) este o propunere făcută unei anumite persoane sau publicului de aîncheia un contract în anumite condiții care trebuie să fie numai expresă.
Răspuns: A

22. Care este forța obligatorie a ofertei:
a) forța obligatorie a ofertei se analizează atât înainte cât și după încheierea contractului;
b) forța obligatorie a ofertei de a contracta este reglementată în Codul civil;
c) oferta devine caducă în situația în care ofertantul devine incapabil sau moare mai înainte de acceptarea ofertei.
Răspuns: C

23. Care sunt condițiile cerute pentru acceptarea ofertei:
a) să fie pură și simplă;
b) poate să intervină și după ce oferta a fost revocată;
c) în toate cazurile poate să provină de la orice persoană interesată să încheie contractul.
Răspuns: A

24. Care este momentul încheierii contractului:
a) cel stabilit conform sistemului emisiunii (al declarațiunii);
b) cel stabilit conform sistemului expedierii acceptării;
c) cel stabilit conform sistemului recepției acceptării de către ofertant (sistemul primirii acceptării).
Răspuns: C

25. Care este importanța determinării momentului încheierii contractului:
a) determină locul încheierii contractului;
b) când apare un conflict de legi în spațiu, în raport de acest moment se stabilește legea aplicabilă;
c) în cazul contractelor translative de proprietate având ca obiect bunuri generic determinate, transmiterea dreptului de proprietate are loc în momentul încheierii contractului, iar riscul pieirii bunurilor se suportă de cumpărător.
Răspuns: A

26. Care este locul încheierii contractului:
a) se determină în același mod, indiferent dacă încheierea contractului s-a realizat între prezenți, prin telefon sau prin corespondență;
b) dacă încheierea contractului se realizează prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se află acceptantul;
c) dacă încheierea contractului se realizează prin telefon, locul încheierii contractului este acela unde se află oferantul.
Răspuns: C

27. Care este importanța determinării locului încheierii contractului:
a) determină momentul încheierii contractului;
b) în cadrul realțiilor de drept internațional privat, când apare un conflict de legi în spațiu, locul încheierii contractului stabilește legea aplicabilă;
c) în cadrul realțiilor de drept internațional privat, când apare un conflict de legi în timp, locul încheierii contractului stabilește legea aplicabilă.
Răspuns: B

28. Care sunt principiile care guvernează efectele contractului:
a) pacta sunt servanda;
b) simulația;
c) stipulația pentru altul.
Răspuns: A

29. Ce înseamnă interpretarea contractului:
a) a determina înțelesul exact al clauzelor unui contract, prin cercetarea manifestării de voință a părților, în strânsă corelație cu voința lor internă;
b) a stabili regulile generale de interpretare a contractului;
c) a stabili regulile speciale de interpretare a contractului.
Răspuns: A

30. Ce înseamnă principiul obligativității contractului:
a) contractul produce efecte numai față de părțile contractante;
b) convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante;
c) reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terții.
Răspuns: B

31. Care sunt excepțiile de la principiul obligativității contractului în raporturile dintre părți:
a) stipulația pentru altul;
b) promisiunea faptei altuia;
c) denunțarea unilaterală a contractului.
Răspuns: C

32. Ce este principiul relativității efectelor contractului:
a) regula de drept conform căreia convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante;
b) reprezintă modul de a defini obligativitatea contractului în raport cu terții;
c) regula de drept conform căreia contractul produce efecte numai față de părțile contractante.
Răspuns: C

33. Care sunt excepții de la principiul relativității efectelor contractului:
a) denunțarea unilaterală a contractului;
b) promisiunea faptei altuia;
c) stipulația pentru altul.
Răspuns: C

34. Ce este promisiunea faptei altuia (promisiunea pentru altul):
a) este un contract prin care debitorul se obligă față de creditor să determine o terță persoană să-și asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
b) o excepție de la principiul obligativității contractului;
c) un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terțe persoane care nu participă la încheierea contractului.
Răspuns: A

35. Cum este definită stipulația pentru altul:
a) este un contract prin care debitorul se obligă față de creditor să determine o terță persoană să-și asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
b) este un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terțe persoane care nu participă la încheierea contractului;
c) posibilitatea recunoscută de lege unor persoane străine de un contract de a acționa împotriva uneia din părțile contractante, invocând contractul la a acărui încheiere nu au participat.
Răspuns: B

36. Care sunt aplicațiile stipulației pentru altul:
a) în materia rentei viagere;
b) în materia acțiunilor directe;
c) în materia contractului de închiriere fără termen.
Răspuns: A

37. Care sunt condițiile de valabilitate ale stipulației pentru altul:
a) consimțământul terțului beneficiar;
b) persoana terțului beneficiar poate să fie determinată și ulterior încheierii contractului;
c) voința de a stipula (animus stipulandi).
Răspuns: C

38. Care sunt efectele stipulației pentru altul:
a) atât dreptul dreptul terțului beneficiar cât și exercițiul dreptului se nasc direct în puterea contractului dintre sipulant și promitent;
b) în favoarea terțului se naște un drept, direct și nemijlocit, independent de manifestarea de voință a terțului;
c) stipulantul poate să ceară executarea obligației, în favoarea sa, printr-o acțiune personală.
Răspuns: B

39. Ce este acțiunea directă prin invocarea contractului de către terț:
a) posibilitatea recunoscută de lege unor persoane străine de un contract de a acționa împotriva uneia din părțile contractante, invocând contractul la a acărui încheiere nu au participat;
b) este un contract prin care debitorul se obligă față de creditor să determine o terță persoană să-și asume un angajament juridic în folosul creditorului din contract;
c) este un contract prin care o parte dispune ca cealaltă parte să dea, să facă sau să nu facă ceva în folosul unei terțe persoane care nu participă la încheierea contractului.
Răspuns: A

40. Cum este definită simulația:
a) ca fiind o excepție de la principiul obligativității contractului;
b) ca fiind o excepție de la principiul relativității contractului;
c) ca fiind o excepție de la principiul opozabilității contractului.
Răspuns: C

41. Care sunt condițiile simulației:
a) contractul public să se încheie întotdeauna în formă autentică;
b) actul secret să se încheie anterior sau concomitent cu actul public;
c) actul secret să se încheie anterior sau posterior actului public.
Răspuns: B

42. Care sunt formele simulației:
a) promisiunea faptei altuia;
b) contractul deghizat;
c) stipulația pentru altul.
Răspuns: B

43. Care sunt scopurile urmărite prin simulație:
a) scopul general și abstract este evitarea raportului donațiilor și reducțiunii liberalităților excesive;
b) scopul concret este acela al asunderii de către părți a cuprinsului ori a existenței acordului de voință față de terți;
c) scopul general și abstract este acela al asunderii de către părți a cuprinsului ori a existenței acordului de voință față de terți.
Răspuns: C

44. Care sunt efectele simulației:
a) actul secret are modifică un act public are putere atât între părțile contractante și succesorii lor universali, cât și față de terți;
b) inopozabilitatea față de terți a situației juridice create prin actul secret;
c) nulitatea actului secret.
Răspuns: B

45. Ce este acțiunea în declararea simulației:
a) acțiunea civilă prin care se urmărește constatarea caracterului simulat al contractului secret;
b) acțiunea civilă prin care se urmărește constatarea caracterului simulat al contractului public;
c) acțiunea civilă prin care se urmărește constatarea caracterului simulat al contractului public și existența contractului secret care modifică, total sau parțial, contractul public.
Răspuns: C

46. Care sunt efectele specifice ale contractelor sinalagmatice:
a) riscul contractului;
b) inpozabiltatea;
c) nulitatea.
Răspuns: A

47. Care este noțiunea excepției de neexecutare:
a) o consecință a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilități fortuite;
b) o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă;
c) un mijloc de apărare aflat la dispoziția uneia din părțile contractului sinalagmatic, în cazul în care i se pretinde executarea obligației ce-i incumbă, fără ca partea care pretinde această executare să-și execute propria obligație.
Răspuns: C
48. Care sunt cazurile practice ale excepției de neexecutare:
a) în materia contractului de schimb;
b) în materia contractului de locațiune;
c) în materia contractului de mandat.
Răspuns: A
49. Care este temeiul juridic al excepției de neexecutare a contractului:
a) reciprocitatea obligațiilor născute din contractul sinalagmatic;
b) interdependența obligațiilor născute din contractul sinalagmatic;
c) reciprocitatea și interdependența obligațiilor născute din contractul sinalagmatic.
Răspuns: C
avatar
bitzu

Numarul mesajelor : 11
Varsta : 40
Data de inscriere : 18/05/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

obligatii.contracte

Mesaj  bitzu la data de Sam Ian 10, 2009 4:28 pm

50. Care sunt condițiile excepției de neexecutare:
a) obligațiile reciproce ale părților să-și aibă temeiul în același contract;
b) debitorul să fi fost pus în întârziere;
c) părțile să fi convenit un termen de executare a uneia dintre obligațiile reciproce.
Răspuns: A

51. Ce este rezoluțiunea contractului:
a) o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare succesivă;
b) o sancțiune a neexecutării culpabile a contractului sinalagmatic cu executare imediată;
c) o consecință a neexecutării contractului ca urmare a unei imposibilități fortuite.
Răspuns: B

52. Prin ce se deosebește rezoluțiunea contractului de nulitatea contractului:
a) cauzele nulității sunt posterioare momentului încheierii contractului;
b) cauza rezoluțiunii este întotdeauna posterioară încheierii contractului;
c) cauza rezoluțiunii este concomitentă încheierii contractului..
Răspuns: B

53. Care este temeiul juridic al rezoluțiunii contractului:
a) reciprocitatea și interdependența obligațiilor născute din contractul sinalagmatic, împrejurarea că fiecare dintre obligațiile reciproce este cauza juridică a celeilalte;
b) efectul specific al unui contract sinalagmatic;
c) nerespctarea unei condiții de validitate la momentul încheierii contractului.
Răspuns: A

54. Care sunt condițiile cerute pentru admiterea rezoluțiunii judiciare:
a) niciuna dintre părți să nu-și fi executat obligațiile sale;
b) neexecutarea să fi fost imputabilă părții care nu și-a îndeplinit obligația;
c)debitorul obligației neexecutate să nu fi fost pus în întârziere.
Răspuns: B

55. Ce sunt pactele comisorii:
a) sunt clauze contractuale exprese prin care părțile prevăd rezoluțiunea contractului pentru neexecutarea obligațiilor uneia din ele;
b) se confundă cu condiția rezolutorie expresă;
c) intenția părților de a stipula un pact comisoriu poate să rezulte implicit.
Răspuns: A

56. Care sunt efectele rezoluțiunii contractului:
a) față de părți, rezoluțiunea contractului are ca efect desființarea tuturor drepturilor consfințite în favoarea lor de către dobânditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
b) față de terți, rezoluțiunea contractului are ca efect desființarea tuturor drepturilor consfințite în favoarea lor de către dobânditorul bunului care a format obiectul contractului rezolvit;
c) față de părți, rezoluțiunea are ca efect desființarea contractului pentru viitor.
Răspuns: B

57. Ce este rezilierea contractului:
a) este sancțiunea care se aplică în cazul neexecutării culpabile a unui contract cu executare succesivă;
b) este sancțiunea care are ca efect desființarea contractului sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare, numai pentru trecut;
c) este sancțiunea care are ca efect desființarea contractului sinalagmatic, pentru cauză de neexecutare, atât pentru trecut cât și pentru viitor.
Răspuns: A

58. Ce este riscul contractului:
a) un efect specific al contractelor sinalagmatice;
b) un efect al tuturor contractelor;
c) o excepție de la principiul obligativității contractului.
Răspuns: A

59. Care sunt aplicațiile regulii res perit debitori:
a) în materie de mandat;
b) în materia contractului de antrepriză;
c) în materia contractului de schimb.
Răspuns: B

60. Cine suportă riscul în contractele sinalagmatice translative de proprietate:
a) vânzător, în cazul unui bun cert, dacă înainte de pieirea lucrului, vânzătorul fusese pus în întârziere întrucât nu-și executase la termenul prevăzut obligația de predare;
b) vânzător, numai dacă vânzarea s-a făcut sub condiție rezolutorie;
c) vânzător, dacă vânzarea s-a făcut sub condiție rezolutorie sau suspensivă.
Răspuns: A

61. Ce este răspunderea civilă contractuală:
a) un efect al oricărui contract;
b) obligația debitorului de a repara pecuniar prejudiciul cauzat creditorului său prin neexecutarea, executarea necorespunzătoare ori cu întârziere a obligațiilor născute dintr-un contract valabil încheiat;
c) un efect specific al contractelor sinalagmatice.
Răspuns: B

62. Care sunt condițiile răspunderii civile contractuale:
a) fapta ilicită care constă în neexecutarea obligațiilor contractuale asumate de creditor;
b) existența unui prejudiciu în patrimoniul debitorului;
c) existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a debitorului și prejudiciul creditorului.
Răspuns: C

63. Cum se clasifică despăgubirile sau daunele – interese:
a) despăgubiri cominatorii;
b) despăgubiri compensatorii;
c) despăgubiri convenționale.
Răspuns: B

64. Care sunt modalitățile de evaluare a despăgubirilor sau daunelor-interese:
a) evaluarea legală;
b) evaluarea stabilită prin intermediul executorului judecătoresc;
c) evaluarea stabilită de un notar public.
Răspuns: A

65. Care sunt convențiile de modificare a răspunderii contractuale:
a) de stabilire a răspunderii;
b) exoneratoare de răspundere;
c) nu sunt permise de lege convenții de modificare a răspunderii contractuale.
Răspuns. B

66. Care sunt caracterele juridice ale contractului de vânzare-cumpărare:
a) întotdeauna, contract consensual;
b) în principiu, contract consensual;
c) contract aleatoriu.
Răspuns: B
67. Care sunt incapacitățile speciale de a vinde și a cumpăra:
a) vânzarea între soți este interzisă;
b) executorii judecătorești nu pot cumpăra bunurile statului sau unităților admiistrativ – teritoriale;
c) tutorii nu pot cumpăra bunuri cât timp socotelile definitive ale tutelei n-au fost date și primite.
Răspuns: A
68. Ce este promisiunea de vânzare:
a) este un antecontract din care se naște un drept de creanță;
b) este numai unilaterală;
c) ca și oferta de a contracta este un act juridic unilateral.
Răspuns: A

69. Ce este pactul de preferință:
a) este un act juridic unilateral prin care o persoană primește promisiunea proprietarului de vinde un bun, rezervându-și dreptul de a-și manifesta ulterior consimțământul de a cumpăra bunul;
b) este un contract unilateral;
c) este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca în cazul când îl va vinde să acorde preferință unei anumite persoane, la preț egal.
Răspuns: C

70. Ce este dreptul de preemțiune:
a) este o variantă a promisiunii de vânzare prin care proprietarul unui bun se obligă ca în cazul când îl va vinde să acorde preferință unei anumite persoane, la preț egal;
b) este dreptul prioritar la cumpărare, recunoscut de lege anumitor persoane, drept ce reprezintă o derogare de la principiul liberei circulații a bunurilor și de la principiul conform căruia proprietarul dispune liber de bunul său;
c) o variantă a pactului de preferință.
Răspuns: B

71. Ce este promisiunea unilaterală de vânzare:
a) un act juridic unilateral;
b) un antecontract sinalagmatic atunci când beneficiarul promisiunii se obligă să plătească în schimbul opțiunii ce i se conferă, o sumă de bani;
c) o vânzare afectată de un termen sau o condiție.
Răspuns: B

72. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească lucrul vândut:
a) să fie în comerț (să fie în circuitul civil);
b) să existe întotdeauna în momentul încheierii contractului;
c) să fie în posesia vânzătorului.
Răspuns: A

73. Care sunt condițiile pe care trebuie să le îndeplinească prețul:
a) să existe în momentul încheierii contractului sau să poată exista în viitor;
b) să fie sincer și serios;
c) să fie determinat sau determinabil, licit și posibil.
Răspuns: B

74. Cum trebuie să fie prețul, obiectul prestației cumpărătorului:
a) fixat în bani, deoarece acest lucru ține de natura contractului;
b) un preț real, pe care părțile să nu-l fi stabilit în mod fictiv, ci cu scopul de a fi cerut și plătit în realitate;
c) determinabil, când cuantumul lui este hotărât de părți în momentul încheierii contractului.
Răspuns: B

75. Ce este predarea lucrului vândut:
a) constă în punerea lucrului vândut la dispoziția cumpărătorului;
b) este obligație de a da;
c) este obligația cumpărătorului.
Răspuns: A

76. Ce este obligația de garanție contra evicțiunii:
a) obligația vânzătorului să-l garanteze pe cumpărător de evicțiunea totală sau parțială a lucrului vândut;
b) obligația vânzătorului de a-l garanta pe cumpărător în caz de pierdere, în tot sau în parte, a proprietății lucrului sau în caz de tulburare a cumpărătorului în exercitarea prerogativelor de proprietar, numai dacă evicțiunea provine din fapta unui terț;
c) vânzătorul are obligația de garanție contra evicțiunii, numai dacă este vorba de o tulburare de drept.
Răspuns: A

77. Ce reprezintă evicțiunea:
a) pierderea, în tot sau în parte, a proprietății lucrului;
b) tulburarea vânzătorului în exercitarea prerogativelor sale;
c) tulburarea cumpărătorului prin viciile lucrului.
Răspuns: A

78. Care sunt condițiile garanției contra evicțiunii rezultând din fapta unui terț:
a) să existe o tulburare de fapt;
b) cauza tulburării să fie concomitentă vânzării;
c) cumpărătorul să nu fi cunoscut cauza evicțiunii.
Răspuns: C

79. Care sunt efectele garanției în caz de evicțiune consumată:
a) vânzătorul este obligat să restituie o parte din prețul primit;
b) cumpărătorul are dreptul la valoarea fructelor pe care a fost obligat să le înapoieze terțului evingător;
c) vânzătorul este îndreptățit să solicite cheltuielile de judecată ale procesului din care a rezultat evicțiunea.
Răspuns: B

80. Care sunt condițiile care se cer întrunite pentru a opera obligația de garanție contra viciilor lucrului vândut:
a) viciul să fie posterior vânzării;
b) viciul să nu fie grav;
c) viciul trebuie să fie ascuns.
Răspuns: C

81.Care sunt efectele răspunderii vânzătorului pentru vicii:
a) cumpărătorul poate să ceară nulitatea contractului;
b) cumpărătorul poate să ceară rezilierea vânzării;
c) cumpărătorul poate să ceară rezoluțiunea vânzării.
Răspuns: C

82. Când datorează cumpărătorul dobânda prețului:
a) dacă lucrul vândut și predat este producător de fructe;
b) în toate cazurile în care a întârziat să facă plata;
c) indiferent dacă lucrul vândut și predat este sau nu producător de fructe.
Răspuns: A

83. Care este sancțiunea neplății prețului:
a) vânzătorul poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligației printr-o acțiune având ca obiect plata prețului, care este imprescriptibilă;
b) vânzătorul poate să ceară obligarea cumpărătorului la executarea în natură a obligației, printr-o acțiune având ca obiect plata prețului, care se prescrie în termenul general de prescripție de 3 ani;
c) vânzătorul poate să ceară rezoluțiunea vânzării.
Răspuns: B

84. Ce este luarea în primire a lucrului vândut:
a) obligația cumpărătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul și la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea;
b) obligația cumpărătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul și la termenul la care vânzătorul este obligat să-l predea, numai dacă are autorizarea instanței să-l depună în alt loc, dacă are nevoie de locul unde se găsește;
c) obligația vânzătorului de a lua în primire lucrul vândut la locul și la termenul la care cumpărătorul este obligat să-l predea
Răspuns: A

85. Cine suportă cheltuielile vânzării:
a) vânzătorul;
b) atât vânzătorul cât și cumpărătorul;
c) cumpărătorul.
Răspuns: C

86. Care sunt varietățile de vânzare:
a) vânzarea unei succesiuni nedeschise;
b) vânzarea pe încercate;
c) vânzarea sub condiție rezolutorie.
Răspuns: B

87. Care sunt caracterele juridice ale contractului de donație:
a) contract consensual;
b) contract cu titlu oneros;
c) contract translativ de proprietate.
Răspuns: C

88.Care sunt incapacitățile de a dispune prin donații:
a) minorii și persoanele puse sub interdicție sunt incapabili relativ de a dispune prin donații;
b) numai persoanle puse sub interdicție sunt incapabile absolut de a dispune prin donații;
c) a) minorii și persoanele puse sub interdicție sunt incapabili absolut de a dispune prin donații.
Răspuns: C

89. Care sunt incapacitățile de a primi donații:
a) medicii și farmaciștii nu pot primi donații;
b) minorii și interzișii nu pot primi donații;
c) organizațiile care nu au dobândit personalitate juridică sunt incapabile absolut de a primi donații.
Răspuns: C

90.Care este obiectul contractului de donație:
a) un bun aflat în circuitul civil;
b) un bun, indiferent dacă este determinat sau determinabil;
c) bunul să fie posibil, licit, chiar dacă nu există sau nu poate exista în viitor.
Răspuns: A

91.Care sunt condițiile de formă ale contractului de donație:
a) dacă donația se încheie prin mandatar, pentru împuternicire nu se cere forma autentică;
b) toate donațiile se fac prin act autentic, sub sancțiunea nulității absolute, conform art. 813 Cod civil;
c) în situația în care contractul de donație se încheie prin acte separate, între absenți, numai oferta de a contracta trebuie să fie făcută în formă autentică.
Răspuns: B

92.Ce este principiul irevocabilității donațiilor:
a) irevocabilitatea privește numai efectele contractului de donație;
b)părțile pot insera în contractul de donație clauze care să contravină irevocabilității donației;
c) irevocabilitatea donațiilor privește nu numai efectele contractului, ci însăși esența contractului, fiind o condiție de validitate pentru formarea lui (irevocabilitate de gradul II).
Răspuns: C

93. Care sunt clauzele incompatibile cu principiul irevocabilității donațiilor:
a) plata datoriilor viitoare nedeterminate;
b) donația poate fi afectată de un termen;
c) donația poate fi afectată de o condiție cazuală sau mixtă.
Răspuns : A

94. Care sunt clauzele compatibile cu principiul revocabilității donațiilor:
a) reîntoarcearea convențională a bunurilor donate pentru cazul în care donatarul ar muri înainte de donator, precum și în situația în care atât donatarul cât și descendenții acestuia ar deceda înaintea sa;
b) dreptul donatorului de a dispune în continuare de bunul donat;
c) condițiile potestative.
Răspuns: A

95. Ce este revocabilitatea donațiilor între soți:
a) potrivit art. 937 Cod civil, orice donație făcută între soți în timpul căsătoriei este revocabilă;
b) potrivit art. 937 Cod civil, orice donație făcută între soți în timpul căsătoriei este irevocabilă;
c) soțul donator are posibilitatea de a renunța la dreptul de a revoca donația.
Răspuns: A

96. Ce formă îmbracă donațiile simulate:
a) donație deghizată;
b) donație indirectă;
c) dar manual.
Răspuns: A

97. Ce sunt donațiile deghizate:
a) acte juridice încheiate cu intenția de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donație;
b) o donație realizată prin tradițiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voință al părților contractante;
c) donația simulată care sub aparența unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret.
Răspuns: C

98.Ce sunt donațiile prin interpunere de persoane:
a) donația simulată care vizează natura gratuită a contractului;
b) donația simulată care vizează persoana adevăratului donatar;
c) donația simulată care sub aparența unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret.
Răspuns: B

99.Ce sunt donațiile indirecte:
a) acte juridice încheiate cu intenția de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donație;
b) donația simulată care sub aparența unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret
c) o donație realizată prin tradițiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voință al părților contractante.
Răspuns: A
avatar
bitzu

Numarul mesajelor : 11
Varsta : 40
Data de inscriere : 18/05/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

obligatii.contracte

Mesaj  bitzu la data de Sam Ian 10, 2009 4:29 pm

100.Ce sunt darurile manuale:
a) acte juridice încheiate cu intenția de a gratifica, dar înfîptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donație;
b) o donație realizată prin tradițiunea bunului mobil corporal transmis de la dispunător la gratificat, în baza acordului de voință al părților contractante;
c) donația simulată care sub aparența unui contract cu titlu oneros ascunde natura gratuită a unui contract secret
Răspuns: B

101. Ce condiții se cer pentru validitatea unui dar manual:
a) acordul de voință al părților trebuie să îmbrace forma autentică;
b) tradițiunea, predarea efectivă și reală a bunului dăruit;
c) obiectul darului manual poate fi atât un bun mobil corporal cât și un bun imobil.
Răspuns: B

102.Care sunt obligațiile donatarului:
a) în toate cazurile, donatarul nu are nicio obligație;
b) dacă donația este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donația poate fi revocată;
c) dacă donația este cu sarcină, donatarul este obligat să execute sarcina, iar în caz contrar donația poate fi anulată.
Răspuns: B

103.Care sunt obligațiile donatorului:
a) în principiu, donatorul are obligația de a-l garanta pe donatar pentru evicțiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului;
b) donatorul nu are nicio obligație față de donatar, atunci când contractul de donație este pur gratuit;
c) în principiu, donatorul nu are obligația de a-l garanta pe donatar pentru evicțiune sau pentru viciile ascunse ale lucrului.
Răspuns: C

104. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanție pentru evicțiune:
a) când evicțiunea provine dintr-un fapt personal;
b) când donația este cu sarcină;
c) când contractul de donație este pur gratuit.
Răspuns: A

105. Care sunt cazurile în care donatorul datorează garanție pentru viciile lucrului:
a) când viciile ascunse, cunoscute de donator, au provocat un prejudiciu donatarului;
b) numai dacă donația este cu sarcini;
c) numai atunci când contractul de donație este pur gratuit.
Răspuns: A

106. Cum se realizează opozabilitatea față de terți în materie de donație:
a) prin acceptare prin act autentic, când bunul donat este un bun imobil ;
b) prin notificarea cesiunii către debitorul cedat ori prin acceptarea ei de către debitor prin act autentic, când obiectul donației este un drept de creanță;
c) prin transcrierea în cartea funciară, când obiectul contractului de donație este un bun mobil.
Răspuns: B

107. Care sunt cauzele legale de revocare a donațiile conform art. 829 Cod civil:
a) donațiile între soți;
b) donațiile de bunuri viitoare;
c) revocarea pentru neexecutarea sarcinii.
Răspuns: C
108. Când se revocă donația pentru ingratitudine:
a) când donatorul a atentat la viața donatarului;
b) când s-a pronunțat o hotărâre judecătorească de condamnare pentru atentatul la viața donatorului săvârșit de donatar;
c) în cazul refuzului donatarului de a acorda alimente donatorului care se află în nevoie.
Răspuns: C

109. Ce caracteristici prezintă acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine:
a) trebuie introdusă în termen de 3 ani, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut;
b) este o acțiune reală, astfel că poate fi introdusă atât de donator, cât și de moștenitorii acestuia;
c) trebuie introdusă în termen de 1 ani, care se calculează de la data producerii faptului sau din ziua când donatorul l-a cunoscut.
Răspuns: C

110.Cînd se revocă donația pentru surveniență de copil:
a) când donatorul adoptă un copil după încheierea contractului de donație;
b) dacă donatorului, care în momentul încheierii contractului nu avea copii sau alți descendenți, i se naște ulterior, chiar și postum, un copil viu, dar numai din căsătorie,
c) dacă donatorului, care în momentul încheierii contractului nu avea copii sau alți descendenți, i se naște ulterior, chiar și postum, un copil viu, din căsătorie sau din afara căsătoriei.
Răspuns: C

111. Cine poate formula acțiunea în revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii:
a) de succesorii în drepturi ai donatorului;
b) numai de donator;
c) de creditorii chirografari ai donatarului.
Răspuns: A

112. Care dintre cauzele de revocare a donației operează de drept:
a) revocarea pentru neexecutarea sarcinii;
b) revocarea pentru surveniență de copil;
c) revocarea pentru ingratitudine.
Răspuns: B

113.Care sunt caracterele juridice ale contractului de locațiune:
a) contract translativ de proprietate;
b) contract consensual;
c) contract cu titlu oneros, aleatoriu.
Răspuns: B

114. Ce caracteristici prezintă capacitatea părților în cazul contractului de locațiune:
a) în toate cazurile, locatorul și locatarul trebuie să aibă capacitatea de a face acte de administrare;
b) locatorul trebuie să fie proprietarul lucrului;
c) dacă obiectul locațiunii este un bun imobil, iar durata locațiunii depășește termenul de 5 ani, părțile trebuie să aibă capacitatea de a face acte de dispoziție.
Răspuns: C

115. Ce reguli se aplică în cazul în care contractul de locațiune se încheie de un coindivizar:
a) regulile care guvernează vânzarea de către unul dintre coproprietari;
b) regulile care guvernează îmbogățirea fără justă cauză;
c) regulile care guvernează răspunderea contractuală.
Răspuns: A


116.Ce lucruri pot forma obiectul contractului de locațiune:
a) orice bunuri proprietate privată sau proprietate publică, în mod egal
b) orice bun prezent sau viitor;
c)bunurile din domeniul public al statului sau al unităților administrativ – teritoriale pot fi închiriate numai în condițiile legii speciale.
Răspuns: C

117. Cum se stabilește chiria în contractul de locațiune:
a) indiferent de durata contractului;
b) numai pe unități de timp;
c) în mod global sau pe unități de timp.
Răspuns: C

118. Ce condiții trebuie să îndeplinească chiria în contractul de locațiune:
a) să fie sinceră sau serioasă, sub sancțiunea nulității absolute;
b) să fie sinceră sau serioasă, sub sancțiunea nulității relative;
c) să fie fixată numai în bani.
Răspuns: A

119. Ce poate să solicite instanței de judecată locatarul dacă locatorul nu-și respectă obligația de predare a lucrului:
a) rezoluțiunea contractului pentru neexecutare;
b) obligarea la predarea silită a lucrului și plata de daune – interese;
c) nulitatea contractului.
Răspuns: B

120. În ce condiții se angajează răspunderea locatorului pentru tulburarea folosinței provenind din viciile lucrului:
a) numai dacă este de rea – credință;
b) indiferent dacă este de bună sau de rea-credință;
c) indiferent dacă este de bună sau de rea – credință, dar numai pentru viciile ascunse ale lucrului.
Răspuns: C

121. Care sunt obligațiile locatorului:
a) să efectueze reparațile locative;
b) obligația de a întreține lucrul;
c) obligația de a efectua reparațiile capitale.
Răspuns: C

122. În virtutea obligației de garanție, pentru ce tulburări răspunde locatorul:
a) numai pentru cele provenind din propria faptă;
b) numai pentru cele provenind de la terți;
c) atât pentru cele provenind din propria faptă cât și pentru cele provenind de la terți.
Răspuns: C

123. Ce acțiune are la îndemână locatorul în cazul în care locatarul refuză să restituie lucrul:
a) în toate cazurile, o acțiune în revendicare;
b) în toate cazurile o acțiune personală;
c) o acțiune în revendicare, dacă este proprietarul lucrului.
Răspuns: C

124. Ce condiții trebuie să îndeplinească contractul de sublocațiune:
a) să fie permisă printr-o clauză expresă în contractul de locațiune;
b) să nu conțină dispoziții contrare contractului principal;
c) să se încheie în formă autentică.
Răspuns: B

125. Prin ce se deosebește cesiunea contractului de locațiune de sublocațiune:
a) cesiunea contractului de locațiune este un nou contract de locațiune;
b) sublocațiunea constituie o vânzare a dreptului de folosință;
c) cesiunea contractului de locațiune constituie o vânzare a dreptului de folosință, respectiv o cesiune de creanță cu titlu oneros.
Răspuns: C

126. Care sunt cauzele de încetare a contractului de locațiune:
a) în cazul pieirii totale a bunului;
b) dacă se desființează titlul locatorului, fără nicio excepție;
c) în toate cazurile în care lucrul este înstrăinat de locator.
Răspuns: A

127. Contractul de locațiune încetează în cazul pieirii totale a lucrului:
a) numai dacă pieirea este culpabilă;
b) numai dacă bunul se strică în totalitate prin caz fortuit;
c) indiferent dacă pieirea este fortuită sau culpabilă.
Răspuns: B

128. Cât timp rămân valabile locațiunile încheiate de uzufructuar după desființarea titlului locatorului:
a) cel mult 1 an;
b) cel mult 3 ani;
c) cel mult 5 ani.
Răspuns: C

129. Ce presupune tacita relocațiune:
a) prelungirea efectelor vechiului contract de locațiune;
b) încheierea unui nou contract de locațiune;
c) o cesiune a contractului de locațiune.
Răspuns: B

130. Cum se realizează stabilirea termenului de preaviz la încetarea locațiunii:
a) prin lege;
b) prin convenția părților;
c) prin hotărâre judecătorească.
Răspuns: B

131. Ce formă se cere pentru denunțarea unilaterală a locațiunii:
a) formă autentică;
b) nu se cere o formă specială, astfel că poate fi făcută și tacit;
c) nu se cere o formă specială, dar trebuie să fie făcută în scris.
Răspuns: C
132. Care este sancțiunea care intervine pentru neexecutarea obligațiilor de către una din părțile contractului de locațiune:
a) rezoluțiunea;
b) rezilierea;
c) nulitatea.
Răspuns: B

133. Care sunt caracterele juridice ale contractului de mandat:
a) de esența contractului, contract cu titlu gratuit;
b) contract unilateral;
c) de natura contractului, contract cu titlu gratuit.
Răspuns: C

134. Ce caractere juridice prezintă contractul de mandat:
a) contract intuitu personae;
b) contract real;
c) solemn, cu excepțiile prevăzute de lege.
Răspuns: A

135. Care este obiectul principal al contractului de mandat:
a) încheierea oricărui act juridic;
b) încheierea de fapte juridice;
c) încheierea de acte juridice, cu excepția celor cu caracter strict personal.
Răspuns: C

136. Ce condiții se cer îndeplinite, din punct de vedere al capacității părților, în cazul contractului de mandat:
a) în toate cazurile, atât mandantul cât și mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu;
b) mandatarul poate avea capacitate restrânsă de exercițiu;
c) mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, indiferent de natura actului pe care urmează să-l încheie.
Răspuns: C
137. Cum se interpretează mandatul dat în termeni generali:
a) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de conservare;
b) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de administrare;
c) în sensul că a fost dat pentru încheierea de acte de dispoziție.
Răspuns: B

138. Ce este manadatul în interes comun:
a) operațiunea juridică în care mandatarul acționează atât ca reprezentant al unei pesoane cât și pentru sine;
b) contractul care se încheie de o persoană care acționează ca mandatar al ambelor părți contractante;
c) un contract prin care mandatarul are, pe lângă dreptul la remunerație, un interes propriu la ăncheierea actului pentru care a fost însărcinat de mandant.
Răspuns: C

139. Ce este autocontractul în materia contractului de mandat:
a) un mandat în interes comun;
b) este un act cu sine însuși;
c) este o dublă reprezentare.
Răspuns: C

140. Cum se produc efectele revocării mandatului:
a) numai pentru viitor ( ex nunc);
b) numai pentru trecut (ex tunc);
c) atât pentru viitor cât și pentru trecut.
Răspuns: A

141. Care sunt cauzele speciale de încetare a mandatului:
a) renunțarea mandatarului;
b) punerea sub interdicție;
c) revocarea mandatului.
Răspuns: B
142. Care sunt obligațiile mandantului:
a) în toate cazurile, obligația de plată a remunerației;
b) obligația de a executa mandatul;
c) obligația de plată a remunerației, dacă părțile au convenit încheierea contractului cu titlu oneros.
Răspuns: C
143. Ce reprezintă mandatul fără reprezentare:
a) un caz de simulație prin interpunere de persoane;
b) o stipulație pentru altul;
c) o promisiune a faptei altuia.
Răspuns: A

144. Care sunt opțiunile beneficiarului pactului de preferință în caz de nerespectare a pactului prin vânzarea bunului unui terț:
a) să ceară anularea contractului de vânzare;
b) să solicite plata de daune – interese;
c) să intenteze acțiunea în revendicare.
Răspuns: B

145. Când trebuie să fie îndeplinită condiția existenței obiectului contractului:
a) la momentul încheierii contractului;
b) ulterior încheierii contractului;
c) atât înainte cât și după încheierea contractului.
Răspuns: A

146. Care este sancțiunea care se aplică în sistemul dreptului civil român care intervine pentru nevalabilitatea cauzei contractului:
a) nulitatea relativă;
b) inopozabilitatea;
c) nulitatea absolută.
Răspuns: C

147. Lipsa cauzei atrage nulitatea absolută a contractului, când se datorează:
a) lipsei formei autentice, în cazul contractelor solemne;
b) lipsei remiterii bunului în contractele reale;
c) elementului aleatoriu – riscul – în contractele aleatorii.
Răspuns: B

148. În ce cazuri se consideră că tăcerea poate să însemne acceptare a ofertei:
a) numai în cazurile expres prevăzute de lege;
b) în cazul ofertei fără termen;
c) dacă părțile au convenit, anterior, ca simpla tăcere după primirea ofertei să aibă valoare de acceptare.
Răspuns: C

149. Care sunt consecințele pe care le produce momentul încheierii contractului:
a) în raport de acest moment, în toate contractele translative de proprietate se transmite dreptul de proprietate;
b) în raport de acest moment se apreciază posibilitatea de revocare, precum și caducitatea ofertei;
c) în raport de acest moment cumpărătorul suportă riscul pierii bunului, în toate cazurile.
Răspuns: B

150. Care sunt regulile speciale de interpretare a contractelor:
a) prioritatea voinței reale a părților;
b) clauzele îndoielnice nu se interpretează deoarece nu produc niciun efect;
c) clauzele îndoielnice se interpretează în sensul care reiese din natura contractului.
Răspuns: C
avatar
bitzu

Numarul mesajelor : 11
Varsta : 40
Data de inscriere : 18/05/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

obligatii.contracte

Mesaj  bitzu la data de Sam Ian 10, 2009 4:30 pm

151. Care sunt excepțiile de la principiul obligativității contractului:
a) prorogarea legală;
b) stipulația pentru altul;
c) acțiunile directe.
Răspuns: A
152. Ce este denunțarea unilaterală a contractului:
a) excepție de la principiul obligativității contractului;
b) cauză de nulitate a contractului;
c) excepție de la principiul opozabilității față de terți a contractului.
Răspuns: A
153. Ce este încetarea contractelor intuitu personae:
a) excepție de la principiul relativității efectelor contractului;
b) cauză de rezoluțiune a contractului;
c) excepție de la principiul obligativității contractului.
Răspuns: C
154. Ce este prorogarea legală:
a) un caz de modificare a forței obligatorii a contractului, independent de voința părților;
b) o excepție de la principiul opozabilității față de terți a contractului;
c) o excepție de la principiul relativității efectelor contractului.
Răspuns: A
155. Care sunt trăsăturile caracteristice ale promisiunii pentru fapta altuia:
a) debitorul nu este obligat să garanteze față de terți executarea angajamentului de către terța prsoană;
b) persoana terțului trebuie să fie determinată sau determinabilă;
c) prin intermediul acestei construcții juridice se crează drepturi în favoarea altor persoane decât părțile contractului.
Răspuns: A
156. Care sunt cazurile de acțiuni directe reglementate de Codul civil:
a) în materia contractului de asigurare;
b) în materia contractului de mandat;
c) în materia rentei viagere.
Răspuns: B
157. Care sunt cazurile de aplicații ale stipulației pentru altul:
a) în materia donației cu sarcină în favoarea unui terț;
b) în materia contractului de antrepriză;
c) în materia contractului de mandat.
Răspuns: A
158. Ce presupune simulația prin încheierea unui contract fictiv:
a) prin contractul public se urmărește să se ascundă natura juridică a contractului secret;
b) prin contractul public sunt ignorate numai anumite elemente ale contractului secret;
c) presupune o disimulare totală a realității, în sesnul că actul public este lipsit de orice conținut juridic fiind anihilat de prevederile contraînscrisului.
Răspuns: C
159. Când trebuie încheiat actul secret pentru a ne afla în prezența simulației:
a) anterior sau concomitent cu actul public;
b) posterior actului public;
c) atât anterior cât și posterior actului public.
Răspuns: A
160. Care sunt condițiile cerute pentru exercitarea acțiunii în rezoluțiune:
a) să existe o neexecutare a obligațiilor din contract, imputabilă sau neimputabilă debitorului;
b) neexecutarea să se datoreze unei cauze fortuite, independente de voința debitorului;
c) debitorul obligației neexecutate să fi fost pus în întârziere.
Răspuns: C
161. Care este sancțiunea aplicabilă în cazul în care în momentul vânzării lucrul vândut era pierit în tot:
a) nulitatea relativă;
b) plata de daune – interese;
c) nulitatea absolută.
Răspuns: C
162. Care sunt opțiunile cumpărătorului, dacă bunul a pierit în parte:
a) să ceară executarea asupra părții rămase din lucru cu o reducere proporțională din preț;
b) să ceară să se constate nulitatea absolută a contractului;
c) să ceară plata unor daune –interese.
Răspuns: A
163. Ce posibilități are cumpărătorul dacă obiectul contractului de vânzare – cumpărare este un teren, iar la predare, întinderea terenului este mai mică decât cea menționată în contract:
a) invocarea excepției de neexecutare a contractului;
b) să ceară desființarea contractului;
c) să ceară o reducere din preț proporțională cu întinderea găsită lipsă.
Răspuns: C
164. În ce termen se prescrie acțiunea cumpărătorului împotriva vânzătorului având ca obiect garanție pentru evicțiune:
a) acțiunea este imprescriptibilă;
b) acțiunea se prescrie în termen de 1 an de la data producerii evicțiunii;
c) acțiunea se prescrie în termen de 3 ani de la data producerii evicțiunii.
Răspuns: C

165. În ce termen poate fi intentată acțiunea redhibitorie sau estimatorie:
a) în termen de 1 an;
b) în termen de 6 luni;
c) acțiunea este imprescriptibilă.
Răspuns: B

166. Cum se poate modifica obligația de garanție contra viciilor:
a) numai prin lege;
b) prin convenția părților printr-o clauză expresă;
c) prin hotărâre judecătorească.
Răspuns: C

167. În ce termen se poate intenta acțiunea vânzătorului având ca obiect plata prețului:
a) în termenul general de prescripție de 3 ani;
b) acțiunea este imprescriptibilă;
c) în termen de 1 an.
Răspuns: A

168. Ce bunuri pot forma obiectul darului manual:
a) numai bunuri mobile corporale, susceptibile de tradițiune;
b) orice bun mobil;
c) bunuri mobile și imobile.
Răspuns: A

169. În ce termen trebuie introdusă acțiunea în revocarea donației pentru ingratitudine:
a) în termen de 1 an;
b) în termenul general de prescripție de 3 ani;
c) acțiunea este imprescriptibilă.
Răspuns: A

170. Ce acțiune poate intenta locatorul dacă locatarul refuză să restituie lucrul:
a) în toate cazurile o acțiune în revendicare;
b) o acțiune personală care își are izvorul în contractul de locațiune;
c) o acțiune având ca obiect plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat.
Răspuns: B
avatar
bitzu

Numarul mesajelor : 11
Varsta : 40
Data de inscriere : 18/05/2008

Vezi profilul utilizatorului

Sus In jos

Re: OBLIGAȚII.CONTRACTE

Mesaj  Continut sponsorizat


Continut sponsorizat


Sus In jos

Sus


 
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum